joi, 4 februarie 2016

Top 25 de atracții turistice mai mult sau mai puțin cunoscute din România (partea a IV - a)

        Hello! Cum o mai duceți? Se pare că în sfârșit m-am pus și eu cu burta pe cercetare iar rezultatul îl reprezintă acest al patrulea articol din seria celor cinci articole destinate unor atracții turistice românești. 

        Așa că haideți să citiți ce am de spus despre cele cinci locuri alese pentru ziua de azi:



Zimbrăria Neagră: 


        Conform site-ului oficial, zimbrăria face parte din Ocolul Silvic Bucșani, județțul Dâmbovița, la aproximativ 80 km de București, 30 km de Târgoviște și 35 km de Ploiești. În mai 2015 erau 35 de exemplare, dintre care 16 masculi și 19 femele. 

        Conform acestui site, ora 10 dimineața este cea mai indicată oră de vizitare deoarece în acea perioadă a zilei vin zimbrii să mânânce. În plus, se menționează faptul că există o cabană în apropiere unde vizitatorii se pot caza dacă doresc să rămână mai mult prin zonă.



Cerul albastru de la Bozioru:


        Conform worldwideromania.com, cerul de deasupra comunei Bozioru are o claritate și o intensitate deosebite, a căror explicație științifică nu s-a putut descoperi încă. Totuși, s-a putut calcula strălucirea cerului, ajungându-se la o valoare de 23.000 de grade Kelvin. Unii au încercat să pună acest fenomen inexplicabil pe seama complexului schiturilor rupestre în care s-ar afla douăzeci de vestigii.



Groapa Ruginoasă:


        Conform welcometoromania.ro, Groapa Ruginoasă este o ravenă uriașa, cu rupturi ruginii. S-a format prin eroziunea torențială, foarte activă a depozitelor de cuarțite, gresii și argile roșii. Eroziunea lucrează și în prezent, mărind dimensiunea gropii, care are o lățime aproximativă de 600 m și o adâncime de 100 m. Se află pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, în apropierea vestitei comune Arieșeni.


Lacul Vida:


        Conform acestui site, deversorul pâlnie este atracţia zonei şi probabil unul dintre principalele motive pentru care întreaga zonă capătă un aer desprins din filmele SF. În plus, pădurea deasă ce înconjoară Lacul Vida creează, în fiecare anotimp, un peisaj fascinant reflectat pe suprafaţa apei.

        Culoarea exotică, turcoaz, a apei contribuie la farmecul aparte al zonei. La aceasta se adaugă stâncile impresionante din împrejurimi şi cele aproximativ 300 de peşteri nemarcate, dar numai bune pentru drumeţiile turiştilor curioşi.


Castelul din Arcalia:



        Castelul contelui Bethlen din Arcalia, comuna Şieu-Măgheruş, este singurul din cele 12 castele din judeţul Bistriţa-Năsăud care în ultimii ani a avut o soartă mai bună, după ce a fost preluat de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, care l-a transformat în Centru regional al francofoniei.        Arcalia e foarte aproape de DN 15 A, şoseaua care leagă Bistriţa de Reghin; se face dreapta din mijlocul satului Sărățel. Se mai poate ajunge şi cu trenul Bistriţa – Cluj. Parcul şi castelul sunt în mijlocul satului unde mai găsiţi şi o biserică evanghelică veche.           Situat la 15 kilometri de municipiul Bistriţa, castelul are o vechime de aproximativ 150 de ani şi a aparţinut unei familii de grofi maghiari, care mai avea încă două castele în Bistriţa-Năsăud – cel de la Beclean şi cel din satul Șieu-Cristur.        Castelul Bethlen din Arcalia a fost preluat în 1947 de stat şi transformat în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole, apoi în tabără pentru pionieri, iar din 1963 a fost preluat de Universitatea Babes-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind, în acelaşi timp, o bază pentru practica de vară a studenţilor.         Suprafaţa totală a proprietăţii de la Arcalia este de 16,5 hectare şi se compune dintr-un parc dendrologic cu circa 150 de specii autohtone şi exotice şi din trei corpuri de clădiri. Castelul propriu-zis, construit în urmă cu 150 de ani, într-un stil mauro-bizantin, este singurul de acest fel din Transilvania.Aici se află o sală de conferinţe de 80 de metri pătraţi, care poate adăposti circa 70 de participanţi, o sală de seminar de 40 de metri pătraţi, pentru 20-25 persoane, o sală de lectură, de 40 de metri pătraţi şi Biblioteca Francofoniei, de 25 de metri pătraţi.O altă particularitate a clădirii o constituie parcul dendrologic care înconjoară castelul şi unde, pe o suprafaţă de circa 16 hectare, vizitatorii pot vedea peste 150 de specii de arbori şi arbuşti, din diferite colţuri ale globului, cum ar fi bradul argintiu, molidul caucazian sau salcâmul japonez.
Sursă text: http://www.worldwideromania.com/2013/09/21/castelul-contelui-bethlen-din-arcalia/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu